1. Perioada de timp cât poate fi utilizată lenjeria de pat:
a. este de maxim 4 zile
b. este de o saptamana
c. orice perioada

2.  Lenjeria murdară adunată:
a. trebuie spălată în aceeaşi zi, cât mai repede
b. nu trebuie depozitată în secţie, ci dacă este posibil, să fie transportată zilnic la spălătorie
c. se transportă în saci dubli de culoare albă

3. Lenjeria contaminată se colectează:
a. în saci galbeni-depozitata în pubele- transportată cu cărucioare la spălătorie
b. colectata in saci gri sau negri–transportata cu carucioare la sectie.
c. colectata in saci din material textil –transportata cu carucioare in sectii.

4. Depozitarea lenjeriei murdare nepatata se face în:
a. saci din polietilena aflat pe portac
b. pubele etichetate
c. saci din material textil aflat pe portsac

5. Personalul care executa colectarea si ambalarea lenjeriei va trebui sa verifice:
a. ca în articolele de lenjerie să nu rămină obiecte tăietoare-înţepătoare.
b. dacă s-a colectat lenjeria pe articole
c. dacă sunt contaminate şi să le depoziteze în saci simpli de culoare neagră

6. Personalul care colectează şi ambalează lenjeria murdara:
a. nu are voie să atingă lenjeria murdară fara manusi de protectie
b. va purta echipament de protecţie corespunzător, inclusiv mănuşi
c. va manipula şi scutura lenjeria murdară

7. La manipularea lenjeriei curate, personalul:
a. va respecta codurile de procedura privind igiena personala si va purta echipamentul de protectie adecvat
b. va acorda o deosebită atenţie transportului
c. nu va imbraca manusi de protectie

8. Lenjeria murdară se colectează şi ambalează:
a. în locuri special amenajate
b. la locul de producere, adica la patul pacientului
c. pe holul spitalului

9. Păstrarea hainelor bolnavilor pe perioada internării:
a. se face într-un depozit de efecte compartimentat, bine ventilat, legat direct de spaţiile de igienizare, dar şi de unitatea de externare
b. se face în salonul bolnavului
c. în vestiarul bolnavului (depinde de spital)

10. Se poate sorta lenjeria contaminata:
a. in salon, la locul de producere
b. in spalatorie
c. este interzisa sortarea lenjeriei contaminate

1. In timpul exploatarii motoarelor au loc depuneri atat in partea exterioara cat si in compartimentul motor, acestea fie din particule diverse din atmosfera, fie din probusi ai reactiilor de oxidare si condensare a uleiului sau combustibilului, sub actiunea aerului si temperaturii ridicate.Pentru curatirea motorului si compartimentului,acestuia se recomanda urmatoarele operatii:
a. – dupa o racire prealabila a motorului, se protejeaza echipamentul electric (ruptorul-distribuitor, bobina de inductie, alternatorul), folosind o folie din plastic subtire;
b. – se debranseaza bateria de acumulatoare si se acopera cu o laveta din bumbac sau folie din material plastic;
c.- se astupa gaura de vizitare de la carcasa de ambreaj, pentru evitarea patrunderii apei la ambreaj;

2. Ce este CALAMINA?
a. o piesa de la ambreiaj
b. aburul produs de motor
c. Calamina este o substanta rugoasa de culoare negru-cenusiu formata din: produsi ai oxidarii, polimerizarii, condensarii si cracarii hidrocarburilor grele din combustibil sau din uleiul petruns in camera de ardere; praful aspirat in motor; rezidurile metalice (fier, plumb), ca urmare a procesului uzarii mecanismului motor; rezidurile sub forma de cocs etc.

3. Rezidurile in interiorul motorului sub forma de lacuri determina:
a. – inrautateste etanseitatea supapelor de evacuare pe sediul lor;
b.- inrautateste transferul de caldura, favorizand inceperea microgripajelor pe mantaua pistonului, etc.
c. – blocarea segmentilor, reducerea jocului segmentului in canalul sau din piston, favorizarea consumului de ulei, micsoreaza presiuea in camera de ardere, favorizeaza trecerea gazelor de ardere spre carterul inferior, contaminand astfel uleiul motor, etc ;

4. La verificarea presiunii uleiului din sistemul de ungere trebuie sa realizeze conditiile tehnice, ca:
a. – uleiul sa nu fie contaminat cu hidrocarburi grele din benzina sau lichid de racire;
b.- sa se asigure si sa se masoare turatiile motorului, la care se fac diagnosticarile;
c.- daca uleiul prezinta un grad avansat de oxidare, se recomanda inlocuirea uleiului cu ulei original, inainte de verificarea presiunii.

5. Termostatul are rolul de a regal:
a. motorul
b. rotile
c. temperatura lichidului de racire, prin permiterea sau oprirea trecerii lichidului dinspre pompa de apa spre radiator.

6. Aditivii au rolul de a îmbunătăţi calităţile de exploatare ale combustibilului de bază. Ei trebuie să satisfacă următoarele condiţii:
aeficacitate în concentraţii mare
b.ardere completă în camera de ardere, fără depuneri;
c. solubilitate bună în combustibili;

7. Cifra octanică este:
a. proprietatea combustibililor pentru motoarele cu aprindere prin scânteie care caracterizează rezistenţa la detonaţie a acestora .
b. un combustibil
c. ajuta la functionarea motorului

8. Alegerea uleiului optim pentru motor trebuie să aibă în vedere:
a. viscozitatea şi indicelui de viscozitate
b. cat de mult se exploateaza motorul
c. pretul

9. Dupa felul transmisiei, automobilele pot avea:
a.transmisie mecanica, transmisie hidraulica,
b.transmisie hidromecanica
c. transmisie electrica

10. Cand sunt necesare inelele de centrare?
a. Inelele de centrare sunt necesare atunci cand diametrul interior al gaurii centrale a jantei este mai mare decat diametrul butucului masinii
b. oricand
c. nu conteaza

1. Reţelele de distribuţie subterane se montează pe trasee mai puţin aglomerate cu instalaţii subterane, ţinând seama de următoarea ordine de preferinţă:
a) zone verzi;
b) trotuare;
c) alei pietonale;
d) carosabil.

2. Intersecţia traseelor reţelelor de distribuţie a gazelor naturale cu traseele altor instalaţii şi construcţii subterane sau supraterane se face cu avizul unităţilor deţinătoare şi se realizează astfel:
a) perpendicular pe axul instalaţiei sau lucrării traversate;
b) la cel puţin 200 mm deasupra celorlalte instalaţii.
c). la cel putin 10 m dedesuptul instalatiei

3. Trecerea reţelelor de distribuţie a gazelor naturale prin cămine, canale şi construcţii subterane ale altor utilităţi, este:
a).interzisă
b). in anumite conditii este voie
c). conform legii se poate trece

4. Conductele montate suprateran pe elemente de construcţii, pe stâlpi sau estacade, se reazemă, în funcţie de diametru, pe brăţări sau console confecţionate conform:
a). legilor nescrise
b). perpendicular pe ax
c). conform cataloagelor de detalii tip pentru instalaţii.

5. Amplasarea regulatoarelor pe instalaţia de utilizare se face cu îndeplinirea cel puţin a următoarelor condiţii:
a) încăperile în care se montează să fie ventilate;
b) regulatoarele să fie în construcţie etanşă;
c) respectarea prescripţiilor de montaj impuse de producător.

6. Reglarea presiunii se face, în funcţie de mărimea debitului, prin regulatoare cu:
a) acţionare indirectă;
b) acţionare directă.
c).nu conteaza

7. Panourile de reglare-măsurare se amplasează în plan orizontal sau vertical, în funcţie de mărime, păstrându-se distanţe între elementele componente astfel încât să se asigure:
a). posibilitatea întreţinerii şi exploatării
b).o presiune favorabila
c). inaltinea corespunzatoare

8. Executanţii staţiilor de reglare sau reglare-măsurare au obligaţia să fixeze, pe distribuitorul fiecărei trepte de reglare, plăcuţe metalice pe care au gravat:
a) denumirea producătorului;
b) presiunea de încercare;
c) presiunea nominală;
d) poziţia robinetului, “ÎNCHIS” sau “DESCHIS”

9. Evacuarea gazelor de ardere din bucătării şi oficii se face prin tiraj natural organizat sau mecanic, utilizându-se:
a) canale individuale;
b) canale colectoare;
c) hote cu evacuarea gazelor de ardere în exterior.

10. Este interzisă:
a) trecerea burlanelor dintr-o încăpere în alta, cu excepţia burlanelor etanşe, îmbinate prin sudură;
b) montarea dispozitivelor de închidere sau obturare a secţiunii de ieşire a gazelor de ardere de la aparatele de consum individual (sobe, maşini de gătit, cazane de încălzire şi /sau preparare apă caldă, radiatoare etc.);
c) evacuarea gazelor de ardere în podurile caselor;